Orașe-fantomă și salarii politice: Un jaf național întreținut de guvernările socialiste și proeuropene
Republica Moldova plătește funcționari pentru orașe care, în realitate, nu mai sunt decât sate cu statut pe hârtie. Sub pretextul urbanizării și descentralizării, guvernările succesive – atât socialiste, cât și proeuropene – au întreținut un sistem administrativ supradimensionat, unde fiecare membru de partid are asigurat un salariu de la stat, indiferent de numărul real al locuitorilor sau de necesitatea existenței unui „oraș” în acea zonă.
Orașe cu câteva sute de locuitori, dar cu primar, viceprimar, consilieri, contabili și șefi de direcție
Cazul cel mai șocant este al orașului Frunză, raionul Ocnița, care în 2024 are, potrivit datelor BNS analizate de iData, doar 581 de locuitori. Este, oficial, cel mai mic oraș din Republica Moldova.
Cu toate acestea, Frunză are în continuare statut de oraș, o primărie în toată regula, funcționari angajați, cheltuieli administrative și… aproape niciun proiect de dezvoltare real. Totul funcționează ca într-un „oraș de hârtie”, întreținut de stat pentru a justifica funcții și bugete.
Lista orașelor în care urbanizarea este doar o iluzie statistică:
Potrivit clasamentului iData bazat pe datele BNS, în 2024 cele mai mici orașe din Republica Moldova sunt:
- Frunză (Ocnița) – 581 locuitori
- Mărculești (Florești) – 1.049
- Bucovăț (Strășeni) – 1.064
- Ghindești – 1.251
- Cornești – 1.698
- Căinari – 2.135
- Biruința – 2.203
- Vatra – 3.391
- Lipcani – 3.569
- Otaci – 3.598
- Vadul lui Vodă – 4.280
De notat că în acest top apar și patru centre raionale, ceea ce indică un grad extrem de scăzut de urbanizare în multe regiuni:
- Cantemir – 2.655 locuitori
- Șoldănești – 4.797
- Ștefan Vodă – 5.436
- Telenești – 5.670
Reforma administrativă: promisă, sabotată și abandonată
Deși este evident că structura administrativă actuală nu reflectă realitatea demografică și nici nevoile economice, niciun guvern de la Chișinău nu a avut curajul să taie în carne vie. Reformarea statutului localităților, comasarea administrațiilor și reducerea aparatului bugetar ar însemna, pentru partidele aflate la putere, pierdere de control asupra rețelelor de influență și a funcțiilor oferite ca recompensă politică.
Statutul de oraș în Moldova nu reflectă dezvoltarea urbană, ci interesele politice ale celor care au nevoie de un loc plătit la stat. Este un sistem păstrat artificial pentru a hrăni partidele cu funcții și salarii garantate.
Moldovenii sunt victime ale unui cerc vicios prin care este întreținută mafia de partid și de stat. Raioanele trebuiau să dispară de cel puțin 15 ani. Ei ne vorbesc doar de granturi, milioane și milioane dar în Moldova se moare de foame, iar tinerii nu găsesc un loc de muncă. Ce au făcut socialiștii și proeuropenii, nu au făcut nici măcar sovieticii. Acum deportările se fac voluntar pentru că moldovenii nu au din ce trăi. Totul este distrus intenționat. Cum spune doamna… ”Nu ai cu cine bea o cafea!”