Dinu Plîngău, un pudel al guvernării… poate prinde și el un os
Dinu Plîngău, liderul Platformei Demnitate și Adevăr, a publicat pe Facebook o reacție privind dezbaterile legate de aplicarea articolului 96 din Codul Penal în cazul bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul, condamnată recent la 7 ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a unui partid politic și corupere electorală. Tovarășul Plîngău, în loc să își păstreze părerile pentru el interpretează deciziile judecătorești în interesul guvernării, poate… poate prinde și el un os la toamnă.
„Unii juriști din tabăra susținătorilor lui Guțul fac trimitere la art. 96 din Cod Penal, care prevede posibilitatea amânării executării pedepsei pentru femeile gravide sau care au copii cu vârsta de până la 8 ani, ocolind faptul că această posibilitate este una facultativă și se aplică doar femeilor care au săvârșit infracțiuni ușoare sau mai puțin grave, infracțiuni a căror pedepse prevăzute de CP sunt mai mici de 5 ani. Dincolo de faptul că acest articol nu poate fi aplicat în privința lui Guțul, iar copii sunt folosiți în exclusivitate pe post de scut sau pentru declarații politice de formare a opiniei publice, mai apare și problema moralității”, a scris Plîngău.
„Dar oare Guțul, care are copiii minori, fiind juristă, nu a știut că este ilegal să fie folosită de Șor pe post de cărăuș pentru finanțarea ilegală a partidelor politice, că este ilegal să corupi alegătorii? Ea a știut și și-a asumat acest risc, probabil, în schimbul și unor avantaje financiare personale. Or, pe alte dosare de finanțare ilegală, chiar și oamenii din eșalonul 2-3 care lucrau pentru Șor în aceste scheme primeau salarii lunare de la 5-10.000 euro.”
Liderul Platformei DA subliniază și implicațiile unui precedent periculos:
În cazul în care, conform spuselor juriștilor – apărători ai lui Guțul, art. 96 ar trebuie aplicat, apare o problemă mare. Fiecare criminal, ca să nu execute pedeapsa trebuie să facă un copil, să prezinte un certificat că e gravidă sau un certificat de naștere și stai acasă, indiferent ce comiți.”
Pentru aplicarea art. 96, judecătorul trebuie să țină cont și de comportamentul persoanei condamnate, de riscul pentru societate. Modalitatea în care această persoană a încercat să pună presiune pe justiție, pe judecător, cu amenințări mai ceva ca în anii 90, nu știu despre ce regret putem vorbi. Persoana nu pare că se căiește pentru infracțiunea comisă și e dispusă să comită și alte infracțiuni.”
Regret când copiii sunt folosiți în asemenea lucruri. E responsabilitatea unui părinte grijuliu să-i protejeze, nu să-i folosească ca pe niște mascote pentru a-și justifica faptele. Mai mult ca atât, nu cred copiii lui Guțul să trăiască sau vor trăi mai rău decât majoritatea absolută a copiilor Republicii Moldova”, a conchis Plîngău.