UE ia în calcul separarea Chișinăului de Kiev, în drumul european

UE ia în considerare acordarea unui pas important Republicii Moldova în procesul său de aderare la UE, înaintea alegerilor parlamentare care vor avea loc la sfârșitul lunii septembrie, plasând-o înaintea Ucrainei.

Conform scenariului analizat de oficialii europeni, țările membre ale Uniunii Europene ar urma să voteze pentru deschiderea unui prim „cluster de negociere” pentru Republica Moldova, un pas juridic esențial pe drumul către aderare, la începutul lunii viitoare, după o reuniune a miniștrilor UE, potrivit a trei diplomați și unui oficial european, notează publicația „Politico.eu”.

O astfel de mișcare ar oferi un impuls electoral puternic președintei Maia Sandu, precum și formațiunii fondate de ea, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care face campanie pe o platformă pro-UE și se confruntă cu eforturi susținute din partea Rusiei de a influența votul.

Însă permiterea Moldovei să avanseze, în timp ce Ucraina rămâne în așteptare, riscă să stârnească nemulțumirea Kievului, al cărui parcurs de aderare la UE a mers în paralel cu cel al Moldovei din momentul în care ambele țări au primit undă verde din partea Consiliului European, în 2023.

„Există pericolul de a transmite un semnal greșit ucrainenilor. Într-un moment în care viitorul păcii este discutat în Alaska, trebuie să păstrăm perspectiva aderării la UE cât mai puternică posibil”, a declarat un diplomat ucrainean.

Atât Chișinăul, cât și Kievul au implementat reforme ample pentru a adera la UE, îndeplinind toate etapele necesare pentru deschiderea unui prim cluster de negociere, potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

„Nu există niciun motiv obiectiv pentru a bloca Clusterul 1”, a adăugat un purtător de cuvânt într-un comentariu transmis prin e-mail.

Problema este că parcursul Ucrainei este blocat de Ungaria, al cărei prim-ministru, Viktor Orbán, a făcut din opoziția față de aderarea Kievului la blocul comunitar un punct central al propriei campanii pentru realegerea din 2026.

Așadar, în timp ce Republica Moldova ar putea obține aprobarea tuturor celor 27 de state membre pentru deschiderea unui cluster de negociere, la o reuniune informală a Consiliului Afaceri Generale din 1 septembrie, este puțin probabil ca Ucraina să primească sprijin unanim.

Această situație pune țările favorabile extinderii UE, inclusiv Danemarca, care deține în prezent președinția Consiliului UE într-o dilemă.

Dacă mențin candidatura Moldovei strict legată de cea a Ucrainei, nu pot avansa cu niciuna dintre ele. Permițând Moldovei să facă un pas înainte înainte de 28 septembrie ar transmite un mesaj puternic alegătorilor pro-UE din Moldova, dar ar putea provoca nemulțumirea Ucrainei.

Potrivit unui diplomat european implicat îndeaproape în proces, sunt luate în considerare mai multe opțiuni pentru a arăta Ucrainei că procesul său de aderare continuă, chiar dacă nu se deschide un cluster de negociere, inclusiv oferirea accesului la programul Horizon Europe sau la programul de schimburi studențești Erasmus.

„Există multe lucruri pe care le putem face pentru a aduce Ucraina mai aproape de Europa pe alte căi decât prin procedura formală de negociere. Cel mai important este să continuăm să avansăm și să transmitem clar că opoziția Ungariei nu este considerată legitimă, iar adevărata recompensă este finalizarea procesului”, a declarat diplomatul european pentru Politico.

Diplomații și oficialii au subliniat, de asemenea, că situația s-ar putea schimba rapid, în special în contextul întâlnirii dintre Donald Trump și Vladimir Putin, care va avea loc vineri în Alaska.

Ambasadorii celor 27 de ţări ale Uniunii Europene şi-au dat, pe 15 iunie 2024, „acordul de principiu” pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.