Întâlnire Erdogan-Aliev în enclava azeră Naxcivan, între Armenia, Iran şi Turcia, în vederea deschiderii Coridorului Zangezur între Turcia şi Azerbaidjan. Baku ar putea lansa operaţiuni în Armenia pentru a crea o continuitate teritorială cu enclava Naxcivan
Preşedinţii turc Recep Tayyip Erdogan şi azer Ilham Aliev se întâlnesc luni, 25 septembrie, în enclava azeră Naxcivan/Nahicevan, situată între Armenia, Iran şi Turcia, după ce au anunţat în luna iunie că vor să-şi intensifice efortul de a deschide un culoar terestru – Coridorul Zangezur – care asigură o legătură între Turcia şi teritoriul Azerbaidjanului prin enclava Naxcivan şi Armenia, un proiect vechi şi complex, după doar câteva zile de la o operaţiune-fulger azeră în Nagorno Karabah, relatează News.ro.
Această întâlnire intervine în contextul în care armata azeră a lansat marţi un atac asupra regiunii separatiste azere Nagorno Karabah, cu populaţie majoritar armeană, teatrul unui război violent în anul 2020 care a permis Azerbaidjanului să recucerească porţiuni mari de teritoriu.
Preşedintele turc şi-a exprimat în mai multe rânduri, săptămâna trecută, susţinerea faţă de armata azeră.
”ALIANŢE INEFICIENTE”
După doar 24 de ore de lupte, autorităţile separatiste din Nagorno Karabah, depăşite de puterea de foc a Baku şi fără ajutor de la Erevan, au depus armele şi au capitulat miercuri, iar joi au început – sub egida Moscovei – negocieri în vederea reintegrării enclavei secesioniste Nagorno Karabah, în care erau blocaţi fosrte mulţi locuitori, în Azerbaidjan.
Unii experţi estimează că Baku ar putea să încerce să se folosească de acest avantaj şi să lanseze operaţiuni în sudul Armeniei, cu scopul de a crea o continuitate teritorială cu enclava Naxcivan.
Duminică, premierul armean Nikol Paşinian a denunţat drept ”ineficiente” actualele alianţe ale Armeniei, o aluzie voalată la vechile relaţii ale Armeniei cu Rusia, moştenite de pe vremea când ţara sa făcea parte din URSS.
”Sistemele de securitate externă în care Armenia este implicată s-a dovedit inefiente în protejarea securităţii şi intereselor sale”, a denunţat premier armean într-o alocuţiune televizată.
”Armenia nu a renunţat niciodată la obligaţiile sale şi nu şi-a trădat aliaţii. Însă analiza situaţiei arată că sistemele de securitate şi aliaţii pe care contăm de mult timp şi-au dat ca sarcină să ne arate vulnerabilitatea şi inacapacitatea poporului armean de a avea un stat independent”, a acuzat el.
Armenia face parte din Organizaţia Tratatului Securităţii Colective (OTSC), o alianţă militară condusă de către Rusia, dar a dat deja semne de îndepărtare, înaintea ofensivei armatei azere de săptămâna trecută în Angorno Karabah, care a precipitat o busculadă a sferei de influenţă a Moscovei.
La Erevan, frustrarea creşte de luni de zile, din cauza incapacităţii Rusiei de a susţine Armenia împotriva Azerbaidjanului şi lipsei de angajament a forţlor ruse de menţinerea păcii în războiul dintre aceste două state vecine.
Students continued to protest in the Armenian capital, Yerevan, following Azerbaijan's military assault on ethnic-Armenian inhabited areas of Nagorno-Karabakh. Hundreds of protesters gathered outside government buildings, calling for Prime Minister Nikol Pashinian to resign. pic.twitter.com/heFx9L0ImG
— Radio Free Europe/Radio Liberty (@RFERL) September 22, 2023
Armenia, care a refuzat în ianuarie să găzduiască manevre OTSC, tocmai a efectuat, în septembrie, exerciţii militare împreună cu Statele Unite, spre marea nemulţumire a Rusiei.
În mai, premierul armean evoca posibilitatea ca Armenia să se retragă din OTSC, tot în dosarul Nagorno Karabah.
Armenia şi Azerbaidjanul, două foste republici sovietice, au luptat pentru controlul acestei regiuni disputate, cu locuiutori majoritari armeni, în două războaie, unul în anii ’90, iar celălalt în 2020.
Rusia a mediat un armistiţiu care a pus capăt ostilităţilor în 2020 şi a desfăşurat la faţa locului trupe de menţinerea păcii, care nu au împiedicat, însă, invazia-fulger a Nagorno Karabah de către trupe azere, săptămâna trecută.