Sabotarea gazoductelor Nord Stream rămâne un mister la un an de la exploziile din Marea Baltică
Sabotarea gazoductelor Nord Stream la Marea Baltică, un eveniment geopolitic major, rămâne după un an de zile o enigmă, iar niciuna dintre cele trei anchete judiciare separate ale Germaniei, Suediei şi Danemarcei nu au ajuns la vreun rezultat, în contextul extrem de sensibil al Războiului din Ucraina, relatează News.ro.
Patru barbotări uriaşe de gaze naturale – precedate de explozii submarine, la un interval de câteva ore între ele – din Nord Stream 1 şi 2, care leagă Rusia şi Germania şi transportau cea mai mare parte a gazelor naturale ruseşti către Uniunea Europeană (UE), provocau stupoare la 26 septermbrie 2022.
Moscova a încetat atunci să mai livreze gaze naturale prin Nord Stream 1, din cauza conflictului energetic cu statele UE care susţin Ucraina.
Construcţia gazoductului Nord Stream 2 – mărul discordiei între Berlin şi Washington de mulţi ani – s-a încheiat la sfârşitul lui 2021. Acesta nu a fost pus niciodată în funcţiune.
Această infrastructură care valoarează miliarde de euro zace degeaba pe fundul mării.
Scurgerile au avut loc în ape internaţionale, în largul Insulei daneze Bornholm, la sud de coasta Suediei.
ANCHETE FOARTE DISCRETE
Niciuna dintre cele trei anchete judiciare lansate separat de către Germania, Suedia şi Danemarca nu a avut succes.
”Principala ipoteză este că un stat se află în sparele” acestei sabotări, anunţa în aprilie procurorul suedez Mats Ljungqvist, adăugând că autorii ştiau ”foarte bine că aveau să lase urme”.
Parchetul General german dă asigurări AFP că ”nu este posibil, în prezent, să se facă declaraţii fiabile” despre identitatea şi motivaţiile autorilor şi nici ”despre problema susţinerii unui stat”.
”Fie nu există o pistă suficient de bună, fie este sensibil din punct de vedere politic”, comentează un expert de la Consiliul German de Relaţii Externe (DGPA), Christian Mölling.
Miercuri, procurorul suedez Mats Ljungqvist, contactat de AFP, s-a declarat ”în faza finală a anchetei” şi şi-a exprimat speranţa să ia o ”decizie” până în 2024.
FOILETON DE PRESĂ
Presa de investgaţie încearcă să elucideze resorturile unei operaţiuni ultra-complexe din punct de vedere tehnic – cu ajutorul unor expediţii de reconstituire, unele cu drone submarine, experţi, foşti agenţi secreţi şi piste care conduc de la varşovia la Crimeea şi trec prin Republica Moldova.
La începutul lui martie, The New York Times (NYT) scria, pe baza unor informaţii consultate de către spionajul american, că un ”grup proucrainean” s-ar afla la originea sabotării, însă fără implicarea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
În acelaşi moment, parchetul german anunţa că ancheta cu privire la un vapor pe care-l suspecta de transportul explozivilor.
Urmând această pistă, publicaţiile germane Der Spiegel şi ZDF au mers până la a închiria acest velier de 15 metri lungime – Andromeda -, pentru a reconstitui peripul pe care un echipaj ucrainean de cinci bărbaţi şi o femeie, scriu ele, l-ar fi făcut din portul german Rostock şi până în largul Insulei daneze Bornholm.
Tatort Ostsee: Wer sprengte die #NordStream-Pipelines? Die Recherchen um 21:45 Uhr im Ersten: https://t.co/Fz4weHu3qq pic.twitter.com/uAV74alWfq
— Das Erste (@DasErste) September 26, 2023
Un fost ofiţer de informaţii din Marina britanică, citat de Der Spiegel, suspctează, la rândul său, o navă ştiinţifică rusească – Sibiriakov -, iar cotidianul danez Information a arătat cu degetul SS-75, altă navă rusească specializată în operaţiuni submarine, prezent în zonă cu puţin mai înainte de explozii.
SPECULAŢIILE CONTINUĂ
Atât Ucraina, cât şi Rusia sau Statele Unite au dezminţit viguros orice implicare.
În iunie, mai multe publicaţii scriau că serviciile militare de spionaj olandeze au avertizat CIA cu privire la un plan ucrainean de aruncare în aer a gazoductului.
Divulgările de la servicii secrete ”sunt doar o piesă a puzzle-ului”, dă asigurări Christian Mölling.
”Există, de asemenea, persoane care trăiesc în Ucraina şi care ar putea munci pentru serviciile secrete ruse”, avertizează el.
O implicare a Ucrainei ar fi foarte delicată de gestionat de către aliaţii din Occident ai Kievului.
Un analist de la Centrul de Studii ale Europei, în estul Stockholmului, Andreas Umland, consideră că un scenariu implicând Rusia este ”cel mai probabil”.
Cum Moscova a întrerupt fluxurile către Europa, ca presupuse represalii faţă de sancţiuniile ce i-au fost impuse de către Occident, un sabotaj i-ar fi permis ”să omoare două muşte dintr-o singură lovitură”, apreciază Andreas Umland.
Pe de o parte i-ar fi permis să scape Gazprom, acţionarul majoritar al gazoductelor, de cereri de despăgubiri ale clienţilor prin inocarea unui caz de ”forţă majoră”.
Iar pe de altă parte, afirmă experul, i-ar fi permis să facă Kievul să fie suspectat şi ”să distrugă reputaţia Ucrainei”.
Berlinul – puternic dependent de gaze naturale ruseşti înainte de Războiul din Ucraina – a fost nevoit să le le înlocuiască în pas alergător cu alţi furnizori, cu preţul unei ”explozii” a costurilor energiei în prima economie a UE.