Cărțile despre represiunile lui Stalin eliminate din programa școlară rusă
Autoritățile ruse au retras din programa școlară cărți despre represiunile din timpul lui Iosif Stalin, precum și lucrări critice la adresa URSS. Acest lucru rezultă din ordinul Ministerului Educației al Federației Ruse privind efectuarea de modificări în programa școlară.
În special, de pe lista de literatură recomandată pentru clasele 10-11 au dispărut mai multe cărți celebre, care înainte de perestroika nu aveau voie să fie publicate de cenzura sovietică. Este vorba despre romanul Viața și destinul, de Vasili Grossman, în care lagărele lui Stalin sunt comparate cu lagărele de concentrare naziste, iar tortura NKVD-ului cu tortura Gestapo-ului, povestirea Casa de pe dig, de Iuri Trifonov, despre cum locuitorii unei case de elită au devenit și ei victime ale represiunii, și colecția Povești din Kolyma, de Varlam Șalamov, despre viața unui prizonier într-un lagăr sovietic.
De asemenea, au lipsit de pe listă romanul “Omon Ra” de Viktor Pelevin, care ironizează cultul sovietic al cosmonauților, și poemele lui Dmitri Prigov, care a ironizat realismul socialist.
Din literatura străină au dispărut romanul antiutopic “1984” al lui George Orwell, romanul distopic satiric “O minunată lume nouă” al lui Aldous Huxley, romanul existențial “The Outsider” al lui Albert Camus și “Transfigurarea” al lui Franz Kafka, scria anterior agenția.
Cu toate acestea, elevilor li se recomandă în continuare să citească “451 grade Fahrenheit” de Ray Bradbury, “Pe frontul de vest fără schimbare” și “Trei camarazi” de Erich Maria Remarque, “Stăpânul muștelor” de William Golding și “Adio la arme” de Ernest Hemingway.
În locul cărților excluse, lista a fost completată cu “Moartea Imperiului. Lecția rusă”, de Mitropolitul Tihon Șevkunov, considerat confesorul președintelui rus Vladimir Putin. În același timp, Alexander Soljenițîn, care a scris și el despre lagăre și represiuni (“O zi a lui Ivan Denisovici” și “Arhipelagul Gulag”), a rămas în program. Putin îl numise anterior pe Soljenițîn un “adevărat patriot”.