Autoritățile separatiste au scos la vânzare uzina de ciment
Autoritățile secesioniste de la Tiraspol au declarat, pe 18 decembrie, instituirea stării de urgență în economie, pe o perioadă de o lună, din cauza dificultăților în aprovizionarea cu gaze a regiunii, care ar fi cauzată de o „încetinire” a operaţiunilor de plată în UE pentru achiziția de metan.
Votată de aşa-zisul soviet suprem de la Tiraspol și promulgată imediat de liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, decizia presupune reducerea livrărilor de gaze către puținele întreprinderi industriale ce mai activau, pentru a asigura cu căldură și apă caldă populația.
Riscul unei crize energetice
La o ședință convocată de Krasnoselski, acesta a spus că „vremurile nu sunt ușoare”, iar regiunea secesionistă este afectată „de tot ceea ce se întâmplă în jur”, dar că situația „este controlabilă”. Cu toate acestea, liderul separatist susţine într-un interviu pentru RIA Novosti că riscul unei crize energetice se menţine.
Pe de altă parte, el spune că Centrala Termoelectrică Moldovenească (Moldgres), controlată de ruşii de la Inter RAO UES, ar fi gata să producă energie electrică pentru toată Republica Moldova, fără a menţiona faptul că ar posibil doar dacă aceasta va avea acces la gaze ieftine.
De notat că, deja de un an, regiunea se confruntă cu probleme majore în asigurarea cu resurse energetice, din cauza sistării de către Gazprom a livrărilor de gaze.
După criza acută izbucnită pe 1 ianuarie 2025, când Rusia a oprit livrările de gaze în stânga Nistrului, regiunea secesionistă a început a primi plafonat, din februarie, până la trei milioane de metri cubi de gaze pe zi, achiziționate printr-o schemă opacă cu implicarea companiei maghiare MET şi a unor firme paravan din Emiratele Arabe Unite, pe bani din Rusia.
Criza energetică este însoţită de o criză economică, care potrivit liderului separatist a dus la prăbuşirea cu circa 30% a producţiei industriale şi cu peste 40% a exporturilor. Regiunea se confruntă şi cu grave probleme financiare şi a luat mai multe măsuri de reducere a cheltuielilor şi de creştere a tarifelor la resursele energetice.
Privatizare ultimelor active industriale
O altă soluţie aleasă este scoaterea la „privatizare” a puţinelor active industriale din regiune. Potrivit unui proiect aflat pe agenda aşa-zisului soviet suprem de la Tiraspol, se propune privatizarea în anii 2026-2027 a unei cote de 25% din uzina de ciment de la Râbniţa. Preţul de vânzare este de doar două milioane de dolari (aproximativ 32,5 milioane de aşa-zise ruble transnistrene).
O cotă de 25% din capitalul uzinei de ciment de la Râbniţa a fost scoasă la privatizare în luna mai 2025, la fel la un preţ de doar două milioane de dolari (aproximativ 32,5 milioane de aşa-zise ruble transnistrene). Pe un portal din regiune a apărut anunţul că licitaţia s-a desfăşurat pe 19 decembrie 2025.
Astfel uzina, la care muncesc circa 640 de angajaţi, a fost estimată la doar opt milioane de dolari (aproximativ 130,12 milioane de aşa-zise ruble transnistrene).
În acelaşi timp, valoarea estimată a uzinei, indicată în documentele administraţiei de la Tiraspol, este de circa 8,5 ori mai mare – 1,11 miliarde de aşa-zise ruble transnistrene (circa 69 de milioane de dolari). Menţionăm că, în 2024, uzina de ciment de la Râbniţa a avut o cifră de afaceri de 684 de milioane de aşa-zise ruble transnistrene, în creştere cu 11,2% faţă de 2023, iar profitul a constituit 18,7 milioane de aşa-zise ruble transnistrene (1,15 milioane dolari), în scădere de şapte ori faţă de 2023.
Uzina de ciment a fost înființată în 1958 și a fost deținută, în diverse perioade, de structuri străine și rusești, inclusiv de holdingul Metalloinvest. În prezent, uzina este sub controlul autorităţilor separatiste, care nu dezvăluie ce cotă deţin.
În acelaşi timp, în 2015, după retragerea declarată a holdingului rus Metalloinvest, controlat de miliardarul rus Alișer Usmanov, s-a anunţat că de fapt întreprinderea ar fi proprietatea familiei Babii (Piotr şi Oleg), ce deţine o reţea de companii din Republica Moldova şi România, specializate în comerţul cu ciment şi metale.
Menţionăm că, până la instituirea stării de urgență, autoritățile transnistrene au dispus trimiterea în șomaj tehnic a angajaților Uzinei de Ciment, Uzinei Metalurgice din Râbnița, precum și ai întreprinderii textile Tirotex, trei dintre cele mai mari întreprinderi din regiune.
La Chișinău, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a spus, în ajunul declarării stării de urgență în stânga Nistrului, că întreruperile în aprovizionarea regiunii cu gaze se datorează schimbării „agentului de plată”, adică a firmei care efectuează transferurile financiare pentru achiziția metanului destinat Transnistriei. Agentul s-a schimbat deja de câteva ori.