CFM, la limita colapsului: statul are nevoie de opt miliarde de lei pentru salvare
Întreprinderea de stat Calea Ferată din Moldova (CFM) se află într-o situație financiară și operațională critică, iar pentru a fi scoasă din colaps sunt necesare investiții estimate la circa opt miliarde de lei. Declarațiile au fost făcute de Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care a recunoscut că infrastructura feroviară este grav degradată, iar compania poartă datorii istorice de peste 1,13 miliarde de lei. Potrivit oficialului, CFM a fost lăsată „în paragină” timp de mai bine de un deceniu, acumulând restanțe la combustibil, energie, gaze și salarii.
La preluarea mandatului, ministerul a constatat că întreprinderea avea facturi neachitate de ani de zile și restanțe salariale de până la nouă luni. Situația a devenit critică în februarie 2025, când încasările lunare au coborât la aproximativ 22 de milioane de lei, în timp ce doar fondul de salarizare necesita aproape 40 de milioane. Deși după schimbarea conducerii restanțele au fost reduse la patru luni, decalajul financiar rămâne sever, iar capacitatea CFM de a funcționa normal este în continuare pusă sub semnul întrebării.
Una dintre soluțiile propuse de autorități este restructurarea companiei prin divizarea ei în două entități distincte, începând cu anul 2026. „CFM Infrastructură” va rămâne integral în proprietatea statului și va administra liniile ferate, gările și podurile, fiind eligibilă pentru subvenții publice. În paralel, „CFM Marfă” va funcționa ca operator comercial pentru transportul de marfă și pasageri, urmând să se autofinanțeze într-un mediu concurențial. Reforma este prezentată ca necesară pentru alinierea la standardele europene, deși o astfel de separare este discutată de peste zece ani fără rezultate concrete.
Pe lângă reforma structurală, autoritățile anunță proiecte majore de infrastructură, inclusiv construcția unei linii feroviare noi, electrificate, cu ecartament european, realizată în parteneriat cu România. Proiectul ar urma să înceapă cu un tronson de 25 de kilometri până la Ungheni și să fie extins ulterior până la Chișinău, permițând trenurilor să circule cu viteze de până la 160 km/h. Alte proiecte vizează interconectarea podului Fălciu, reconstrucția tronsonului Văleni–Giurgiulești și modernizarea rețelei existente, însă unele dintre acestea sunt întârziate de ani de zile, în pofida fondurilor deja alocate.
Analiza Ministerului Finanțelor indică faptul că redresarea CFM este imposibilă fără reforme reale și finanțare externă. Lipsa capitalului de lucru, conturile blocate și activele neesențiale care generează pierderi anuale agravează situația. Necesitatea totală de investiții este estimată la peste 400 de milioane de euro, bani care ar trebui direcționați atât spre material rulant, cât și spre infrastructură și centre logistice. Fără aceste resurse, avertizează autoritățile, transportul feroviar riscă să rămână nefuncțional, iar integrarea Republicii Moldova în coridoarele europene de transport să rămână doar la nivel de promisiune.