Aliații Rusiei se plâng că au fost abandonați de Putin când aveau nevoie de ajutor

În timp ce președintele rus Vladimir Putin își concentrează tot mai mult atenția asupra războiului din Ucraina, aliații săi strategici se simt neglijați sau complet abandonați. De la Damasc și Teheran și până la Havana și Caracas, în ultimele 13 luni, regimurile autoritare care au beneficiat în trecut de pe urma legăturilor apropiate cu Kremlinul au descoperit că nu se pot baza pe Rusia chiar când ar fi avut cel mai mult nevoie de ajutorul ei.

Oficialii din Venezuela cred acum că acordul lor de securitate cu Moscova nu a fost decât un „tigru de hârtie”. Și ei nu sunt singurii care și-au schimbat părerea despre țara care ar fi trebuit să fie cel mai puternic aliat al lor.

Dictatorul sirian Bashar al-Assad a zburat la Moscova după ce Rusia nu a mai reușit să îi țină în frâu pe rebeli. Cuba se confruntă cu o criză umanitară care ar putea să o transforme în următoarea piesă de domino din sfera de influență a Moscovei care va cădea. 

Iranul a fost bombardat anul trecut de SUA, iar liderul suprem Ali Khamenei se confruntă acum cu proteste uriașe ce au provocat o criză existențială pentru regimul de la Teheran. Mai mult, Trump a amenințat de mai multe ori că va interveni militar.

Cel mai reprezentativ simbol al lipsei de reacție a Rusiei este, probabil, imaginea cu fostul lider al Venezuelei, Nicolas Maduro, care zace acum într-o închisoare din New York.

Încrederea Venezuelei în parteneriatul de securitate cu Rusia și Cuba a fost afectată grav

Oficialii de la Caracas și-au exprimat în privat indignarea cu privire la eșecul partenerilor lor din Cuba și Rusia de a-i proteja, potrivit unor surse citate de Bloomberg. 

Serviciile de informații de la Moscova și Havana, pe care oficialii venezueleni se bazau atât de mult, nu au identificat vulnerabilitățile regimului lui Maduro și nici nu au oferit informații specifice despre pericolul venit din partea Statelor Unite la adresa liderului de la Caracas. 

O mare parte din personalul de securitate al lui Maduro era format din oficiali ai serviciilor de informații din Cuba, ceea ce a devenit încă și mai evident după ce guvernul de la Havana a anunțat moartea a 32 de agenți cubanezi în timpul operațiunii americane. Oficialii venezueleni nu mai au niciun dram de încredere în omologii lor din Cuba, potrivit surselor Bloomberg. 

Aceștia dau ca exemplu și inutilitatea sistemelor de apărare antiaeriană din Rusia, S-300 și Buk-M2, care nu au protejat deloc spațiul aerian al Venezuelei. 

Rusia nu a oferit sprijin tehnic adecvat pentru ca venezuelenii să se asigure că sistemele sunt funcționale, s-au plâns oficialii de la Caracas. Și apărarea contra atacurilor cibernetice se baza tot pe aportul Rusiei, care nu a ajutat nici la acest capitol. Ca atare, atacurile cibernetice ale Statelor Unite au întrerupt alimentarea cu energie electrică a unei mari părți din Caracas. 

În consecință, încrederea în parteneriatul de securitate dintre Venezuela, Cuba și Rusia a fost afectată grav. Succesoarea lui Maduro, Delcy Rodriguez, nu are nicio altă opțiune decât să accepte oferta de cooperare din partea Statelor Unite și să renunțe la relația cu aliații săi mai vechi.

O situație neplăcută pentru Rusia, dar nu o catastrofă

Relația cu Statele Unite este mai importantă pentru Rusia decât cea cu Venezuela, ceea ce a făcut ca reacția Moscovei la operațiunea de capturare a lui Maduro să fie una foarte reținută. 

Este o situație neplăcută pentru Rusia, dar nu o catastrofă, potrivit unei persoane apropiate de conducătorii de la Kremlin citate de Bloomberg. Iran, în schimb, este un subiect mult mai grav, întrucât cooperarea cu Rusia este una mult mai strânsă, inclusiv în domeniul militar. 

Rusia susține oficial Iranul, dar este puțin probabil să intervină în mod decisiv pentru a ajuta Teheranul, având în vedere capacitățile sale limitate și atenția acordată războiului din Ucraina. 

Celelalte parteneriate strategice ale Rusiei sunt și ele vulnerabile, iar acum pare cu atât mai important pentru Moscova să își îndeplinească obiectivele în Ucraina fără să facă concesii la masa negocierilor, ceea ce s-ar putea să facă și mai dificilă misiunea lui Trump de a convinge Rusia să accepte un acord de pace.