GOTR nu sunt pacificatori ci trupe de ocupație. Confuzia folosită de Tiraspol în disputa cu Chișinăul
De fiecare dată când autoritățile de la Chișinău cer retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, reacțiile venite din regiunea transnistreană invocă apărarea forțelor de menținere a păcii. În realitate însă, solicitările vizează Grupul Operativ de Trupe Ruse (GOTR), nu contingentul mixt instituit prin acordul de încetare a focului din 1992. Suprapunerea deliberată a celor două noțiuni alimentează confuzii și speculații în spațiul public.
Războiul de pe Nistru din 1992 a fost primul conflict armat în care Federația Rusă s-a implicat direct după destrămarea Uniunii Sovietice. La 21 iulie 1992, președintele Republicii Moldova de atunci, Mircea Snegur, și omologul său rus, Boris Elțin, au semnat acordul de încetare a focului. Documentul a instituit un contingent mixt de pacificatori în Zona de Securitate, format din militari moldoveni, ruși și transnistreni.
„Cel puțin juridic, da, așa s-a stabilit în urma acordului semnat de către Mircea Snegur, președintele de atunci al Republicii Moldova, și Boris Elțin, ca să existe un contingent mixt de pacificatori, compus din partea moldovenească, partea rusească și transnistreană”, a explicat doctorul în istorie Artur Leșcu.
Pe lângă misiunea de menținere a păcii reglementată prin acordul din 1992, în regiunea transnistreană staționează și trupe militare rusești cunoscute sub denumirea de Grupul Operativ de Trupe Ruse (GOTR). Acesta a fost creat după reorganizarea fostei Armate a 14-a și are, oficial, misiunea de a păzi obiective strategice, inclusiv depozitul de muniții de la Cobasna.
„Armata a 14-a juridic a fost desființată și în aceeași zi transformată în Grupul Operativ de Trupe Ruse în aceste meleaguri ale noastre. Din punctul de vedere al autorităților moldovenești, acest grup operativ nu are ce căuta pe teritoriul Republicii Moldova. Au existat deja o sumedenie de acte normative, legislative și internaționale care impun retragerea acestor militari ruși”, a menționat Leșcu.
Federația Rusă s-a angajat să-și retragă trupele din Republica Moldova în 1994, iar ulterior și la summitul OSCE de la Istanbul din 1999. În anii 2000 a început evacuarea unei părți din armament și muniții: 141 de unități de artilerie și peste 22.000 de tone de muniții au fost scoase din regiune, iar 108 tancuri T-64, 51 de vehicule blindate și 139 de unități de echipament militar au fost distruse pe loc. Procesul s-a oprit însă în martie 2004, după ce președintele de atunci Vladimir Voronin a respins Memorandumul Kozak.
Solicitările repetate ale Chișinăului privind retragerea trupelor ruse vizează strict GOTR. Totuși, de fiecare dată, Tiraspolul reacționează ca și cum apelurile ar avea în vedere misiunea de menținere a păcii.
Situația trupelor ruse din regiune s-a complicat după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, când Ucraina a blocat rotațiile de personal și transportul de echipamente militare spre Transnistria.
„Din punct de vedere strict militar, noi vedem degradarea continuă a acestor militari. Nu este un secret că dacă nu vin armamente noi și dacă nu au loc pregătiri moderne, evident că treptat pregătirea acestor trupe degradează”, spune istoricul.
Estimările arată că GOTR numără aproximativ 1.700 de soldați, majoritatea localnici cu pașaport rus, în timp ce funcțiile de comandă sunt ocupate de ofițeri trimiși de la Moscova.
Potrivit experților, problema principală nu este neapărat capacitatea militară a trupelor ruse, ci semnalul politic transmis de prezența lor.
„Însăși esența lor este de a menține papucul militarului rus acolo, pe teritoriul constituțional al Republicii Moldova. Nu este vorba despre puterea lor militară, ci despre faptul că existența lor pe teritoriul unei țări neutre, care a cerut în repetate rânduri retragerea acestor trupe, transmite un mesaj clar: ei sunt acolo pentru că Rusia vrea să fie acolo”, a punctat Artur Leșcu.
Acest mesaj a fost formulat explicit chiar de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, desfășurat vara trecută, unde au participat și politicieni de la Chișinău.
„Știți, avem o veche zicală: pământul pe care calcă un soldat rus este al nostru”, a declarat Putin.
În aceste condiții, spun experții, conflictul transnistrean rămâne dificil de soluționat atât timp cât trupele ruse continuă să staționeze în regiune, care reprezintă aproximativ 11% din teritoriul Republicii Moldova. Prezența lor este văzută drept o dovadă că Moscova urmărește menținerea status quo-ului, nu rezolvarea conflictului.