Alexandru Tănase: Moldova nu poate renunța la Transnistria și trebuie să aibă un plan strategic

În cea de-a patra zi a Zilelor Studentului FRIȘPA, studenții Facultății de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative au participat la o conferință dedicată unuia dintre cele mai controversate subiecte ale momentului: rolul dreptului internațional într-o lume tot mai dominată de raporturi de forță.

Invitatul evenimentului a fost Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale a Republicii Moldova, care a vorbit despre tema „Dreptul internațional și noua ordine globală: implicații pentru Republica Moldova”.

În fața studenților, Tănase a pus o întrebare directă: mai poate dreptul internațional să limiteze comportamentul marilor puteri? În opinia sa, sistemul internațional traversează o perioadă de tensiuni și contestări fără precedent, iar regulile care au funcționat după sfârșitul Războiului Rece sunt tot mai des ignorate.

Deși dreptul internațional nu dispune de un mecanism coercitiv comparabil cu cel al dreptului intern, el rămâne, totuși, cadrul care oferă un minim de stabilitate și previzibilitate în relațiile dintre state. Fără aceste reguli, politica internațională ar fi dominată exclusiv de forță.

Fostul președinte al Curții Constituționale a vorbit și despre eroziunea treptată a dreptului internațional, fenomen alimentat de conflicte și agresiuni care nu au fost urmate de sancțiuni decisive. Potrivit lui Tănase, astfel de precedente au creat impresia că normele pot fi încălcate fără consecințe majore.

În acest context, Rusia a testat limitele sistemului internațional în mai multe rânduri. Intervențiile militare și anexările teritoriale, de la Georgia până la Crimeea, au arătat că lipsa unor mecanisme reale de impunere a dreptului internațional poate încuraja comportamente agresive.

Republica Moldova a resimțit direct această realitate. Tănase a amintit că statul moldovean a fost supus ani la rând presiunilor economice, energetice și informaționale venite dinspre Federația Rusă, presiuni amplificate de dependența economică și de monopolul unor piețe.

În opinia sa, pentru statele mici, dreptul internațional este important, dar nu este suficient pentru a garanta securitatea. Strategia de supraviețuire presupune integrarea într-un sistem de alianțe sau într-un cadru de securitate colectivă. Neutralitatea, a spus el, funcționează doar atât timp cât marile puteri o acceptă.

„Prețul greșelii pentru statele mici este existențial”, a avertizat Tănase, subliniind că ideea unei neutralități absolute într-o regiune marcată de războiul din Ucraina este, în mare măsură, iluzorie.

În cadrul discuției a fost abordat și dosarul transnistrean. Fostul magistrat a subliniat că Republica Moldova nu își poate permite să renunțe la acest teritoriu, deoarece ar crea un precedent periculos care ar putea genera noi revendicări teritoriale în viitor.

Un alt punct sensibil a fost relația cu România și posibilitatea unirii. Tănase a abordat subiectul dintr-o perspectivă pragmatică: statul are obligația fundamentală de a-și proteja cetățenii, iar fiecare țară trebuie să aibă și un plan de rezervă în situații de criză majoră.

În acest sens, unirea cu România ar putea fi interpretată ca o contopire a două suveranități pentru a crea una mai puternică, capabilă să ofere securitate cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Conferința face parte din seria dezbaterilor organizate în cadrul Zilelor Studentului FRIȘPA 2026, eveniment care aduce în fața studenților foști demnitari, diplomați și experți pentru a discuta deschis despre marile decizii și provocări care influențează viitorul Republicii Moldova.