Datoria externă a României crește cu 2 miliarde de euro pe lună
Suntem o țară aflată în procedură de deficit excesiv, aflată la jumătatea unui drum de corecție și în care populismul devine răspunsul preferat la o realitate pe care nimeni nu vrea să o audă, a avertizat joi economistul-șef al BNR, Valentin Lazea
„Suntem înconjurați de valuri de populism care se revarsă spre noi din toată mass media, mai ales în condiții de criză în care nimeni nu vrea să piardă absolut nimic.
Populismul este în floare, ca și când nu s-ar vedea că e o criză economică mondială, ca și când s-ar fi uitat că România este în perioada de procedură de deficit excesiv și că n-am făcut nici măcar jumate din drumul de corecție bugetară pe care trebuie să-l facem și noi deja ne gândim să facem pași înapoi, și ca și când nu s-ar vedea că datoria externă a României crește cu 2 miliarde de euro pe lună. Atâta a crescut în ianuarie”, a atras atenția Lazea.
El a amintit că în regimul comunist a lui Nicolae Ceaușescu, România a intrat în probleme cu 11 miliarde de dolari datorie totală, iar nouă, care ne crește cu 2 miliarde pe lună datoria, nu avem timp să discutăm de problema asta, ci avem timp să discutăm cum ne protejăm fiecare buzunarul lui, mic sau mare “, a mai adăugat Lazea.
În crize, oamenii devin mai sensibili la nesiguranță și la sentimentul de „a pierde poziția” față de ceilalți, ceea ce crește cererea pentru explicații simple și vinovați clari, arată și studiile.
De asemenea, comunicarea politică în criză devine mai populistă: crește retorica „noi vs. ei”, nevoia de țapi ispășitori și folosirea fricii ca instrument mobilizator .
Populismul „prinde” pentru că oferă explicații simple, emoționale și identitare unor oameni care se simt nesiguri, furioși sau ignorați, mai ales în perioade de criză.urat ei” decât să accepți combinații de cauze structurale greu de înțeles și fără vinovat unic.
- Criza ca accelerator
Studiile pe Europa arată că incertitudinea economică, șomajul și recesiunile cresc votul populist și deschid apetitul pentru lideri percepuți ca „altfel”, mai duri sau anti‑sistem.
Crizele nu creează de la zero populismul, dar activează un fond preexistent de nemulțumiri economice și culturale, pe care mesajele emoționale îl „aprind”.
- De ce e greu de „vaccinat”
Populismul funcționează ca o „lentilă emoțională”: odată ce cineva internalizează schema „noi vs. ei”, orice critică poate fi reinterpretată ca dovadă că „elitele” atacă poporul.
Asta îl face foarte rezistent la fapte și corecții: argumentele raționale sunt respinse ca „propaganda lor”, iar emoțiile negative (mai ales furia) se auto‑alimentează.