Maia Sandu: Ceea ce este astăzi Republica Moldova a fost rupt din România
Preşedintele Republicii Moldova Maia Sandu a afirmat joi, în Parlamentul Letoniei, făcând o paralelă între istoria celor două ţări, că Pactul Ribbentrop–Molotov a trasat linii prin mijlocul unor naţiuni, prin familii, prin vieţi care nu au avut niciun cuvânt de spus, consecinţa fiind că ”ceea ce este astăzi Republica Moldova a fost rupt din România”.
”În august 1939, doi oameni s-au aşezat la masă la Moscova şi au împărţit Europa pe hârtie. Pactul Ribbentrop–Molotov a trasat linii prin mijlocul unor naţiuni, prin familii, prin vieţi care nu au avut niciun cuvânt de spus. Ceea ce a stabilit a fost monstruos: că anumite popoare vor aparţine unui imperiu pe care nu l-au ales niciodată. Letonia ştie acest lucru până în măduva oaselor. Parlamentul dumneavoastră a fost dizolvat peste noapte. Ţara dumneavoastră a fost ocupată. Familii întregi au fost urcate în trenuri spre Siberia — nu pentru că au comis crime, ci pur şi simplu pentru că erau letone. Povestea Moldovei este similară — şi a fost scrisă de aceeaşi mână. Ceea ce este astăzi Republica Moldova a fost rupt din România prin acelaşi protocol secret. Pământul nostru a fost ocupat. Limba noastră a fost redenumită. Istoria noastră a fost rescrisă. Legăturile noastre cu România şi cu Europa au fost tăiate voit şi sistematic”, a declarat Maia Sandu în discursul susţinut în Parlamentul Letoniei.
Ea a afirmat că, atunci când Uniunea Sovietică s-a prăbuşit, Letonia avea claritatea morală a unui popor care nu a acceptat niciodată cu adevărat ceea ce i s-a impus, în timp- ce Moldova a ieşit mai divizată.
”Deceniile sub Imperiul Rus şi apoi sub Uniunea Sovietică ne-au erodat conştiinţa de sine.Un popor nesigur de sine nu poate cădea uşor de acord cu privire la unde îi este locul. Letonia a aderat la UE în 2004. Moldova a ezitat. Nu pentru că am fi fost mai puţin europeni. Ci pentru că a durat mai mult să recuperăm ceea ce ni s-a luat. Recuperăm acum. Iar consecinţele Pactului Ribbentrop–Molotov nu vor fi pe deplin anulate — nu cu adevărat — până când fiecare ţară pe care a aruncat-o în zone gri nu va fi ancorată în Uniunea Europeană. Protejată. Liberă. În sfârşit acasă”, a spus Maia Sandu.
Unirea cu România ar fi una dintre modalităţile care ar asigura Republica Moldova că va rămâne parte a lumii libere şi va trăi în pace, mai ales în actualul context regional şi internaţional, a declarat preşedinta Maia Sandu în prima sa conferinţă de presă din acest an. Ea a precizat că nu a discutat despre subiectul unirii cu liderii europeni şi a repetat că ţara se va concentra pe aderarea la UE, întrucât nu există în prezent o opinie publică favorabilă unirii în rândul electoratului moldovean.
Maia Sandu a declarat, într-un interviu acordat unor jurnalişti britanici, că ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România, în cazul organizării unui referendum pe această temă. Ea a argumentat că o eventuală reunificare ar putea consolida rezilienţa Republicii Moldova, în contextul în care Federaţia Rusă duce un război de agresiune împotriva Ucrainei şi a încercat să influenţeze procesele electorale din Republica Moldova. Declaraţia preşedintei a stârnit un val de reacţii de ambele maluri ale Prutului şi a intensificat discuţiile publice despre unirea celor două ţări.
După afirmaţia Maiei Sandu, mai mulţi oficiali de la Chişinău, inclusiv premierul Alexandru Munteanu şi ministrul culturii, Cristian Jardan, au declarat că ar susţine unirea în cazul unui vot în acest sens. La rândul său, deputatul partidului Democraţia Acasă, Vasile Costiuc, cunoscut pentru poziţiile sale unioniste şi un apropiat al lui George Simion, liderul AUR, a anunţat că intenţionează să propună organizarea unui referendum pe acest subiect la prima şedinţă a Parlamentului din acest an.
Datele sociologice arată că ideea unirii se bucură de susţinerea majorităţii cetăţenilor moldoveni, dacă este chestionată și diaspora.