1938. Turneul actriţei bucovinene Sidy Thal, întrerupt de un atentat legionar

În 1988 a apărut la Madrid broşura lui Marin Bărbulescu, intitulată „Centrul Studenţesc Legionar Timişoara. Mărturii pentru istorie”. Sub titlul bombastic, „Un supravieţuitor al prigoanelor”, liderul legionarilor din exil Horia Sima a prefaţat scrierea lui Bărbulescu, elogiind aportul studenţilor de la Politehnica din Timişoara la răspîndirea legionarismului în Banat, „devenit una din cele mai puternice regiuni ale Mişcării Legionare” din România”. Atît Sima, cît şi autorul broşurii uită să se refere la atentatele, violenţele şi incendierile coordonate, organizate şi săvîrşite de gardiştii bănăţeni în toamna anului 1938. Broşura amintită a apărut la 50 de ani de la săvîrşirea unuia dintre cele mai sîngeroase atentate legionare asupra spectatorilor aflaţi în sala Teatrului Comunal din Timişoara (astăzi sala comună a Teatrului de Stat German şi Maghiar) în seara zilei de 26 noiembrie 1938. Mai mult. Numele unora dintre cei implicaţi în atentat apar la loc de cinste în broşura amintită.

Despre atentatul propriu zis, presa din România nu a publicat nimic. Asta pentru că prin intermediul cenzurii, autorităţile au reuşit să interzică publicarea unor ştiri legate de cele întîmplate.

Ştiri răzleţe au apărut însă în presa străină, inclusiv în organul central al partidului nazist din Germania, „Völkischer Beobachter”, cît şi în mai multe ziare din Austria anexată, ca de exemplu, în „Salzburger Volksblatt”, din 29 noiembrie 1938. Cititorii ziarului au aflat din acest articol că la Timişoara a avut loc un atentat după începerea unui spectacol al unei trupe de teatru al actriţei Sidy Thal (nume ortografiat în alte publicaţii şi Sidi Thal sau Sidi Tal). În urma atentatului, se mai spune în articol, trei persoane au murit. Actriţa Sidy Thal, notează ziarul, şi-a întrerupt turneul şi s-a reîntors la Bucureşti.

Cine a fost Sidy Thal?

Sidy Thal, care s-a numit de fapt Sorel Birkenthal, era fiica brutarului Leo Birkenthal şi s-a născut în 1912 la Cernăuţi. La vîrsta de 14 ani a debutat într-un spectacol de varietăţi pe scena unui teatru din oraşul natal. În calitate de cîntăreaţă şi actriţă a participat la nenumărate spectacole, devenind în anii 1930 o vedetă populară în toată România. A interpretat diferite roluri în piese montate atît la Bucureşti, cît şi la Iaşi. În 1940, s-a mutat la Chişinău, lucrînd la Teatrul Evreiesc din oraş. În perioada războiului s-a refugiat în Uzbekistan, locuind la Taşkent. După război s-a reîntors în oraşul natal, Cernăuţi, devenind membră a ansamblului filarmonicii din localitate. În următorii ani, Sidy Thal s-a impus ca actriţă, fiind cunoscută în toată Uniunea Sovietică, jucînd în piese de teatru interpretate în limba idiş. Soţul ei, Pinkus Falik (1909-1985), îi devine şi impresar şi i-a organizat numeroase turnee. Cei doi au descoperit şi sprijinit alte talente care au făcut carieră muzicală sau artistică. Între aceştia s-a aflat şi vedeta internaţională, cîntăreaţa Sofia Rotaru (născută în 1947), populară atît în Moldova, cît şi în Germania. Sidy Thal a murit în 1983 la Cernăuţi, unde a fost onorată cu o „stea”, amplasată în piaţa din faţa Teatrului şi cu o placă memorială instalată pe clădirea Filarmoncii. (Date biografice suplimentare despre Sidy Thal, în: Topografia digitală a Bucovinei multiculturale - Digitale Topographie der multikulturellen Bukowina.)

Atacul sîngeros din Timişoara

Sidy Thal a supravieţuit atacul legionarilor din 26 noiembrie 1938. În urma atentatului au murit patru persoane, peste 70 au fost rănite. Cei care au pus la cale atentatul au fost identificaţi. Cel care a aruncat două grenade în sala de spectacole a fost Ferdinand Ghedeon, un etnic german, în vîrstă de 32 de ani, convertit la ortodoxie şi membru activ al Gărzii de Fier.

Între cei omagiaţi de către autorul broşurii amintite se află şi Ferdinand Ghedeon - alături de alţi gardişti implicaţi în acţiuni teroriste şi violente.

Din documente recent descoperite, păstrate în arhiva CNSAS din Bucureşti, nu rezultă ce s-a întîmplat cu teroriştii. Din alte surse se ştie că o parte dintre organizatorii atentatului sîngeros din 1938 au fost executaţi la Huedin în noapte de 13/14 februarie 1939. Deocamdată, soarta celui care a aruncat grenadele rămîne învăluită în mister.

Addenda

[14 ianuarie 1939. Raport dactilografiat privind cercetările legate de atentatul asupra spectatorilor prezenţi în sala Teatrului Comunal din Timişoara, în ziua de 26 noiembrie 1938, soldat cu patru morţi şi peste 70 de răniţi]

Am onoarea a vă raporta că în urma cercetărilor atentatului dela Teatrul Comunal, continue şi neîntrerupte dela 26 Noembrie 1938, data comiterii la încept împreună cu Parchetul Militar şi civil şi în cele din urmă singuri în ziua de 10 Ianuarie 1939, am reuşit să descoperim autorii acestui atentat în mod cert şi definitiv după cum urmează:

Autorul material, acela care a executat atentatul prin aruncarea a două grenade în sala Teatrului este Ghedeon Ferdinand lăcătuş la Depoul C.F.R. din Timişoara, născut în comuna Ferdinand [azi: Oţelul Roşu – n. m. W.T.], judeţul Severin din părinţii Florian şi Carolina Lenardt de origine etnică german, de 32 de ani, căsătorit cu un copil.

Complicii şi autorii morali sunt: studentul Fleschin Petru anul III secţia mecanică, Stănescu Petru student anul III secţia minieră, ambii dela Şcoala Politehnică din Timişoara, şi Popa Ion fost lăcătuş la Atelierele C.F.R. din Timişoara de a unde a fost concediat pentrucă a suferit o condamnare de 6 luni pentru activitate legionară după dizolvarea partidului ‚Totul pentru Ţară’.

Dintre aceştia prins(!) de noi şi înaintaţi Parchetului Militar cu actele dresate sunt: Ghedeon Ferdinand şi Stănescu Petru.

Fleschin Petru se află arestat la Dir. Generală a Poliţiei unde am intervenit prin Inspectoratul General al Jandarmeriei ca să ne fie înaintat.

Numitul Popa Ioan este plecat dela domiciliul său din comuna Juliţa, judeţul Arad, în Bucureşti unde a fost dat de noi în urmărire, trimiţând totodată şi doi agenţi dela această Chestură pentru al(!) aresta şi înainta.

Din cercetările făcute rezultă că circa cu o săptămână înainte de atentat, studentul Fleschin Petru care este şeful studenţilor legionari dela Şcoala Politehnică din Timişoara (f. 40) a comunicat studentului Stănescu Petru pe care îl avea ca membru în cuibul său că ar trebui să se facă un atentat în contra evreilor ca prin aceasta să stăvilească intrarea refugiaţilor evrei în ţară dându-i să înţeleagă că aceasta este dorinţa superiorilor, adecă a organelor de conducere actuale ale mişcării legionare.

Totodată i-a spus studentului Stănescu că tot ceiace se face contează ca iniţiativă proprie şi în cazul când autorul unui atentat ar fi prins acesta trebuie să declare că a făcut-o din(!) capul lui.

Stănescu şi Fleschin s-au înţăles că momentul prielnic pentru comiterea unui atentat în contra evreilor ar fi reprezentaţia trupei Teatrale ‚Sidy Thal’ care va avea loc în ziua de 26 Noembrie 1938.

Întrucât studenţii ar fi prezentat motiv de suspiciune în cazul când ar fi fost văzuţi în Teatru, deoarece aproape toţi sunt cunoscuţi de personalul Teatrului, s-au hotărât să încredinţeze executarea atentatului legionarului Popa Ioan pe care îl cunoaşteau că ar fi capabil pentru săvârşirea unui asemenea act, mai ales că momentan se găsea fără lucru.

În urma înţălegerei avute cu Fleschin Stănescu Petru a căutat pe Popa Ioan şi întâlnindu-l în seara zilei de 22 Noembrie 1938, a mijlocit o întâlnire cu Fleschin Petru în ziua de 22 Noembrie 1938, la orele 18 în Parcul Doja din Circ III-a.

La această intâlnire s-a hotărât organizarea şi executarea atentatului, urmând ca Popa Ioan pe lângă el să-şi aleagă încă un legionar cu care împreună să săvârşească atentatul şi pentru aceia să cumpere două bilete atât pentru el cât şi pentru celălalt.

Fleschin Petru a spus că el va câştiga materialul cu care să se execute atentatul care vor fi nişte grenade pe cari are să i le predea în spre ziua atentatului lui Popa prin intermediul lui Stănescu.

În ziua de 24 Noembrie 1938, întâlnindu-se Popa Ioan cu Stănescu Petru, i-a comunicat că a cumpărat deja cele două (f. 41) [bilete – cuvîntul lipseşte din copie – n.m. W.T.] la Balconul II, cap de bancă, spunând că în acest fel va fi mai în siguranţă cel ce va arunca grenadele.

Totodată Stănescu şi Popa şi-au dat întâlnire pentru a doua zi când urma ca Stănescu să predea grenadele pe care avea să le primească de la Fleschin.

În ziua de 25 Noembrie 1938, Popa s-a întâlnit cu Stănescu, acesta însă neprimind grenadele dela Fleschin nu i le-a putut da şi şi-au dat întâlnire pentru a doua zi adecă pe ziua de 26. Cu această ocazie Popa a comunicat lui Stănescu că celălalt executor al atentatului va fi muncitorul Ghedeon Ferdinand care s-a oferit să-l însoţească la Teatru.

În ziua de 26 Noembrie 1938, pe la orele 18 întâlnindu-se Popa cu Stănescu i-a predat o servietă goală, apoi întâlnind pe Fleschin au mers la Stănescu Petru acasă la locuinţa ce o are în în str. Remus Nr. 3 şi aici Fleschin a predat lui Stănescu patru grenade, de mărimea unui ou de gâscă, prevăzute cu un cap de sifon /grenade poloneze defensive/. Urma ca fiecare atentator să aibă câte două.

Imediat după luarea în primire a grenadelor Stănescu a plecat în parcul Doja unde întâlnindu-l pe Popa i-a predat servieta. Cu această ocazie Popa a comunicat lui Stănescu că nu va intra în Teatru deoarece îi este teamă că va fi recunoscut de spectatori, dintre cari cu unii a avut relaţiuni sportive, comunicând totodată că cele două grenade destinate lui le va ascunde.

Tot în dupa masa zilei de 26 Noembrie 1938, Popa Ioan s-a întâlnit cu muncitorul Ghedeon Ferdinand care, deşi de origine etnică german, s-a botezat ortodox şi a devenit un fanatic legionar, căruia i-a comunicat că ar trebui să se facă un atentat în contra evreilor cari vor participa la reprezentaţia trupei teatrale ‚Sidy Thal’ pentru a fi răzbunaţi camarazii lor legionari cari zac în închisori şi să sperie jidanii şi vorbind mereu, pentru al (!) încânta a adus ca exemplu şi jertfa legionarilor Moţa şi Marin, iar Ghedeon convins că execută un act eroic, chiar cu riscul vieţii sale s-a hotărât să execute atentatul.

În declaraţia dată, Ghedeon Ferdinand recunoaşte că, pentru executarea atentatului a fost influenţat el însuşi de atentatul svârşit în contra lui von Rath la Paris de către jidanul (f. 42) Grünspan şi fiind el de origine germană acest fapt l-a oţelit şi mai mult ca să săvârşească atentatul şi atunci când Popa Ioan i-a comunicat că el nu va participa la executarea atentatului s-a hotărât să-l execute singur.

După această hotărâre despărţindu-se de Popa, după ora 18 s-au reîntâlnit în locuinţa lui Popa Ioan unde acesta i-a predat două grenade şi după ce Popa i-a arătat modul de mânuire a grenadelor şi le-a pus la brâu cu corpul grenadelor înăuntru pantalonilor şi cu sifonul în afară.

Aceiaşi operaţie a făcut-o şi Popa cu celelalte două grenade pe cari şi le-a luat cu el.

După aceasta împreuna cu Popa s-a dus la Biserica ortodoxă română din Iosefin, unde Ghedeon susţine că au făcut o rugăciune, apoi au plecat la Restaurantul Ghimpul din Cetate Str. Grizelini culţ cu Eugen de Savoya, aici au băut două păhărele de ţuică, au mâncat puţin, apoi s-au îndreptat spre Teatru.

Odată cu grenadele, Popa Ioan a predat lui Ghedeon şi un pistol marca Singer calibru 6,35, numărul de fabricaţie 25389, seria 16.693, care anterior fusese în posesiunea lui Ghedeon şi pe care Popa îl ceruse lui Ghedeon înainte cu circa o săpămână.

Ghedeon Ferdinand s-a despărţit de Popa în strada Alba Iulia cam în dreptul Bodegii Jurma, apoi Ghedeon singur a intrat în Teatru.

Biletul de intrare la(!) primit tot de la Popa Ioan.

A intrat prin intrarea principalăm s-a dus la garderobă din colţul drept, şi-a lăsat paltonul şi pălăria, apoi pe treptele de lângă garderobă a urcat la Balconul II, unde s-a dus în closetul care este situat în partea stîngă.

În closet aşezându-se pe scaun şi-a pus capul între mâini, meditând asupra actului ce urmează să săvârşească, apoi şi-a scos grenadele dela brâu şi le-a vârât în buzunarele panalonilor din stânga şi dreapta.

Dela closet s-a îndreptat spre sala Teatrului în care a voit să intre pe partea stângă, însă a fost oprit de plasatoare, căreia arătându-i biletul, aceasta i-a comunicat că locul său este (f. 43) la mijloc.

La intrarea din mijloc a cumpărat întâi un program, apoi plasatoarea i-a indicat locul, după care aşezându-se s-a uitat peste program, apoi a stat liniştit până la începerea spectacolului.

După începerea spectacolului la câteva minute a scos înâi grenada din buzunarul stâng, apoi pe aceia din buzunarul drept, pe care a aşezat-o între picioare în poală.

Apoi cu mâna dreaptă a scos cuiul dela grenada ce o avea în mâna stângă şi ţinând apoi cu trei degete grenada ce o avea în mâna stângă cu degetul mare ai arătător dela mâna stângă a scos cuiul dela grenada ce o avea în mâna dreaptă.

În timpul acestei operaţiuni sifonul dela grenada care o avea în mâna stângă i-a scăpat şi atunci a observat o flacără mica ca de fosfor.

După ce a scos cuiele dela ambele grenade, deodată cu amândouă mâinile, şezând pe scaun le-a aruncat jos la parter şi şi-a pus coatele pe speteaza dela scaunul din faţa lui, privind înspre scenă.

După aceasta atunci când toată lumea după explozie s-a sculat de pe scaune, împreună cu mulţimea care ieşea, a ieşit şi el pe partea dreaptă, a mers pe jos pe treptele principale care sunt cu covor şi prin intrarea principală a ieşit în Stradă.

Ghedeon declară că la eşire a observat mai mulţi poliţişti în dreapta de aceia s-a îndreptat în stânga, a stat câteva clipe, apoi s-a dus în Strada Alba Iulia unde pe paravanul unui geam care face parte tot din corpul clădirii Teatrului a lăsat pistolul care-l avea în buzunar.

După aceasta din nou a intrat în Teatru prin intrarea principală, s-a îndreptat spre garderoba din dreapta unde-şi lăsase paltonul şi pălăria, predând numărul a luat în primire dela gardorobieră paltonul şi pălăria, apoi eşind din Teatru şi-a aprins o ţigară şi a plecat la matcshul(!) de box care se ţinea în sala fostului Cinematograf Forum, iar după box a plecat acasă.

A doua zi a referat lui Popa modul cum a executat atentatul, ar Popa întâlnindu-se cu Stănescu i-a comunicat acestuia (f. 44) care apoi la(!) pus în cunoştinţă de cauză pe Fleschin Petru.

În concluzie, atentatul dela Teatru a fost executat din ordinul actualilor conducători ai mişcării legionare prin conducătorul mişcării legionare dela Şcoala Politehnică, studentul Fleschin Petru care la(!) pregătit prin intermediul studentului Stănescu Petru şi Popa Ioan, executor fiind Ghedeon Ferdinand.

Totodată din cercetările făcute de noi mai rezultă că atentatul contra sinagogii din Reşiţa a fost pregătit tot de studentul Fleschin Petru. (f. 45)

(Raport dactilografiat, datat 14 ianuarie 1939, semnat indescifrabil de un locotenent-colonel Comandantul legiunii de jandarmi Timiş-Torontal şi tot indescifrabil de Şeful Biroului Poliţia de Siguranţă. Raportul „s-a comunicat” către: „Ţinutul Timiş, Inspectoratul General al Jandarmeriei Bucureşti, Direcţiuneai Generală a Poliţiei, Divizia I Infanterie, Inspectoratul Regional de Jandarmerie Timişoara, Inspectoratul Regional de Poliţie, Brigada I Artilerie, Parchetul Tribunalului T[eritorial] T[imişoara] şi Prefectura Judeţului Timiş-Torontal”, ACNSAS, D 11819, ff. 40-45.)

Ilustraţii:

Extrase din presa vremii (montaj: William Totok)