Ce impact ar putea avea asupra basarabenilor schimbarea legislației locative în România?
În intenția autorilor, legea ar urma să facă ordine pe piața chiriilor, și pe plan mai general în domeniul evidenței populației. Presa de peste Prut a observat însă de îndată că legislația nouă, dacă va fi votată, îi va afecta în mod special pe moldovenii din Basarabia, care în unele cazuri s-au „înscris” în România cu miile la aceeași adresă, ca să capete buletin românesc. Dar ce impact poate avea, de fapt, noua lege.
Poliția va verifica datele oferite de gazdă
Intenția autorităților române e ca, drept soluții împotriva a ceea ce ar părea fenomenul “domicilii false”, să le retragă cărțile de identitate celor care le-au obținut indicând în solicitare o adresă pe care nu au folosit-o vreodată în mod efectiv, iar gazdelor să li se interzică înscrierea a mai mult de 10 solicitanți într-o singură locuință. Pe viitor, pentru oprirea obținerii de noi acte românești în baza unor astfel de înregistrări, atât găzduitorul, cât și solicitantul ar trebui, odată cu solicitarea, să depună declarații pe proprie răspundere în fața autorităților, iar poliția să verifice autenticitatea faptelor descrise în acele declarații și să aplice sancțiuni. Așa arată, în linii mari, propunerea internelor de la București.
De când a fost lansată în dezbatere publică, săptămâna trecută, ea a reușit să adune totuși suficienți contestatari, inclusiv printre cei de care ar putea să depindă, în ultimă instanță, parcursul proiectului din legislativ. Cu îngrijorare este privită intenția și de cetățenii moldoveni care, deși locuiesc în R. Moldova sau muncesc în occident, au obținut buletin românesc în baza unei adrese fictive din România. Numărul acestor cetățeni nu este cunoscut exact, dar ar putea fi vorba și de sute de mii de cetățeni, așa cum arată unele estimări.
Un reportaj difuzat zilele trecute la TVR Moldova invoca, pe de altă parte, cazuri în care, într-o singură casă din București, și-ar avea domiciliu 18 mii de astfel de cetățeni, atâți câți să încapă pe un stadion mai mic din România.
Printre deputații de opoziție din țara vecină cu atitudini critice față de inițiativa e și deputatul USR Ştefan-Iulian Lőrincz, care ne-a explicat într-o discuție ce anume l-a nemulțumit:
„Tocmai am ieșit dintr-o dezbatere de aproape patru ore la MAI: au fost mai multe asociații, parlamentari, cei de la direcția evidență a populației, de la MAI și au spus că ar putea scoate anumite lucruri de acolo, dar mie mi se pare că acesta este procesul în care intrăm acum – de adoptare a acestui proiect de lege. Din punctul meu de vedere este o mare eroare, pentru că afectează direct nu numai cetățenii români care au domiciliu în Brașov, sau Cluj, dar locuiesc în București, de exemplu, dar și cele 4-5 milioane de români din diaspora, precum și cetățeni români care locuiesc în R. Moldova, unii dintre ei chiar locuiesc acolo, dar muncesc în România. Deci, sunt forte multe cazuri și, din punctul meu de vedere, este un proiect foarte-foarte problematic: o palmă dată diasporei.”
Mai multe informații pe probleme juridice, pe pagina rubricii Dreptul tău
Pentru observatorii vieții politice din țara vecină, nu este clar ce anume vor să obțină internele prin aceste măsuri. Unii sugerează că ar fi o încercare de a lămuri distorsionările din statisticile electorale, care dau bătăi de cap de o vreme autorităților, dar au ieșit la iveală mai pregnant într-un ultim scrutin electoral românesc. Alții spun, însă, că internele ar fi ales momentul pentru că anticipează, în contextul internațional complicat legat de Ucraina, că s-ar putea ciocni cu un factor în plus de vulnerabilitate.