Kazahstan: Toqaev a câștigat alegerile prezidențiale (exit-poll)
Qasym-Zhomart Toqaev pare pregătit să își prelungească domnia cu șapte ani în funcția de președinte al Kazahstanului, un sondaj la ieșirea de la urne arătându-l câștigător detașat al alegerilor anticipate din 20 noiembrie, așa cum era de așteptat.
Toqaev a obținut 82,45 la sută din voturi, conform sondajului realizat de Open Society Institute. Primele rezultate preliminare oficiale sunt așteptate pe 21 noiembrie.
În ciuda faptului că s-a prezentat ca un reformator, Toqaev nu a permis partidelor de opoziție veritabile să se înregistreze și să participe la alegeri.
Cei cinci contracandidați ai săi - printre care se numără două femei - sunt personalități politice puțin cunoscute, considerați a candida doar de fațadă.
Participarea finală la vot a fost estimată la 68,7 % de către Comisia Electorală Centrală.
Grupările de opoziție și presa locală au spus că poliția a reținut câteva zeci de persoane care au organizat proteste de mică amploare împotriva votului în Almatî, despre care spuneau că este ilegal. Poliția a anunțat că unii protestatari au fost eliberați recent, iar alții au fost acuzați de infracțiuni minore.
Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care a trimis o echipă de monitorizare pentru a observa votul, își va prezenta evaluarea pe parcursul acestei zile 21 noiembrie.
Înaintea votului, OSCE a criticat faptul că Kazahstanul nu a respectat recomandările electorale, inclusiv "condițiile de eligibilitate și de înregistrare a candidaților". Observatorii independenți din partea organizațiilor nonguvernamentale kazahe au spus, la rândul lor, că în multe cazuri au fost împiedicați să monitorizeze modul în care se desfășoară votarea.
Alegerile din 20 noiembrie au avut loc la aproape trei luni după ce Kazahstanul și-a înlocuit sistemul de limitare a președinților la două mandate consecutive de cinci ani cu un singur mandat de șapte ani. Modificările constituționale au fost propuse de Toqaev ca parte a campaniei sale de a crea ceea ce el numește „un nou Kazahstan”.
Inițial, alegerile prezidențiale ar fi trebuit să aibă loc în 2024, iar alegerile parlamentare în 2025.
Însă, în septembrie, Toqaev a cerut alegeri prezidențiale și parlamentare anticipate, afirmând că este nevoie de un nou mandat pentru a „menține ritmul reformelor” după referendumul din iunie care l-a privat pe fostul președinte Nursultan Nazarbaev de prestigiosul statut de "Elbasy" (lider al națiunii).
Referendumul pentru modificarea constituției - care a inclus noua limită a mandatului prezidențial - a fost prezentat de Toqaev ca un pas important pentru a schimba Kazahstanul de la o „formă de guvernare superprezidențială la o republică prezidențială cu un parlament puternic”.
Dar criticii au spus că revizuirea nu a schimbat natura regimului autoritar și nu a reușit să elimine nicio putere semnificativă pe care o deținea biroul președintelui..
Toqaev continuă să se distanțeze de predecesorul său, Nazarbaev, care a demisionat în 2019, după aproape trei decenii la putere, numindu-l succesor pe Toqaev, un aliat de lungă durată.
După ce a votat în capitala Astana, Nazarbaev le-a spus reporterilor că a votat pentru persoana căreia i-a dat puterea, adică Toqaev. „Eu am ales deja atunci, iar alegerea mea este definitivă”, a declarat Nazarbaev, adăugând că țara are acum nevoie de „unitate”.
În ciuda demisiei, Nazarbaev și-a păstrat o putere politică și o influență semnificativă în calitate de șef al Consiliului de Securitate, în timp ce acoliții săi au continuat să dețină poziții importante în structurile guvernamentale și de afaceri.
Dar situația s-a schimbat dramatic în urma tulburărilor sângeroase din ianuarie, când protestatari din toată țara au cerut să se pună capăt controlului lui Nararbaev și al familiei sale asupra politicii și bogăției țării.