UE extinde sancțiunile contra Rusiei și dorește pedepsirea rapidă a crimelor „oribile” comise în războiul din Ucraina
Uniunea Europeană a extins vineri sancțiunile impuse Rusiei din cauza războiului declanșat în Ucraina pentru încă șase luni, și se gândește la noi măsuri împotriva Moscovei, relatează France Presse.
Sancțiunile, impuse inițial când Rusia a anexat ilegal peninsula ucraineană Crimeea, au fost fost înăsprite semnificativ după declanșarea invaziei rusești în Ucraina în februarie.
Sancțiunile inițiale au fost extinse din șase în șase luni în ultimii opt ani, iar Uniunea a impus nu mai puțin de nouă runde de sancțiuni Moscovei de la începerea invaziei.
Măsurile adoptate au lovit în exporturile de petrol rusești, au scos băncile din Rusia din sistemul global de plăți SWIFT, și au fost îndreptate personal contra președintelui rus Vladimir Putin.
Unele țări est-europene membre în Uniunea Europeană s-au pronunțat pentru extinderea sancțiunilor cu un an de data aceasta, pentru a fixa pedeapsa pe o perioadă mai lungă.
Între timp, Comisia Europeană, executivul UE, lucrează în aceste zile la un set de propuneri pentru un al zecelea pachet de sancțiuni contra Federației ruse.
France Presse relatează însă că e din ce în ce mai dificil pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene să se pună de acord cu privire la noi măsuri punitive dure împotriva Moscovei.
Autoritățile ucrainene au cerut ca următorul pachet de sancțiuni să aibă ca țintă industria de armament, cea constructoare de rachete, și sectorul energetic nuclear din Rusia.
Uniunea Europeană ia în considerare și extinderea sancțiunilor la Bielorusia, țară aliată Moscovei, care a acționat ca avanpost pentru războiul declanșat de Rusia în Ucraina
UE dorește judecarea crimelor de război comise în Ucraina
Tot vineri, miniștrii Justiției din statele membre ale Uniunii Europene au spus că doresc aducerea rapidă în fața justiției a celor vinovați de crime de război în Ucraina, deși au puncte de vedere diferite legate de metodele acestui demers, de cum anume se vor face acuzațiile, cum se vor căuta probele și cum se vor finanța reparațiile pagubelor de război, relatează agenția Reuters.
Cei 27 de miniștri ai justiției s-au întâlnit la Stockholm înaintea aniversării unui an de la lansarea, pe 24 februarie 2022, a invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina, fostă republică sovietică și fostă țară-satelit a Moscovei are acum dorește să intre în Uniunea Europeană și în NATO.
Autoritățile ucrainene au raportat pe 27 ianuarie lupte grele în estul țării, la capătul unei săptămâni în care Occidentul a promis pentru prima oară să pună la dispoziția Ucrainei tancuri de luptă moderne pentru a o ajuta să lupte contra Rusiei.
„Cu siguranță trebuie să existe o tragere la răspundere pentru oribilele crime internaționale și pentru brutalitatea pe care o vedem în Ucraina, clarele crime de război”, a spus ministrul irlandez al Justiției, Simon Harris.
Miniștrii au discutat despre modul în care vor fi adunate dovezile și despre posibilitatea înființării unui nou tribunal de război care să judece agresiunea Moscovei.
„Niciunul din cei care se fac vinovați de astfel de crime de război nu ar trebui să fie liber. Este foarte, foarte important ca să găsim o cale de a-i face pe cei responsabili să plătească”, a afirmat Gunnar Strommer, ministrul Justiției din Suedia. „Întrebarea care se pune e cum anume putem face asta într-un mod practic și eficient”.
În timpul dezbaterii, ministrul slovac al Justiției s-a pronunțat împotriva unui nou organism care să se ocupe de punerea sub acuzare, o idee propusă în mod specific de colegul său belgian.
„Aceste acte de afresiune ar trebui condamnate nu numai de țările europene, sau numai de Statele Unite, dar și de Africa, America Latină și de țări din alte locuri”, a spus Vincent van Quickenborne.
Dacă luăm în considerare exemplele din trecut, cu siguranță că a face dreptate e o operațiune complexă și îndelungată, spune Reuters.
Unui tribunal înființat în Olanda pentru a cerceta și judeca doborârea în 2014 a avionului de pasageri malaezian MH17 care zbura deasupra Ucrainei i-a luat până în noiembrie 2022 să dea o sentință.
Tribunalul a condamnat la închisoare pe viață trei bărbați pentru că au ajutat la transportare unui sistem de rachete militar rusesc folosit la doborârea avionului. Toți cei 298 de oameni aflați la bord au fost uciși.
Invazia Rusiei a ucis mii de civili, a dezrădăcinat milioane de oameni și a transformat orașe în ruine
Efortul de care a fost nevoie pentru judecarea celor trei, care sunt liberi, pălește în comparație cu ambiția de care e nevoie de a-l pune sub acuzare pe președintele rus Vladimir Putin și pe generalii din fruntea armatei ruse pentru războiul din Ucraina.
De la începerea invaziei de acum 11 luni, Rusia a mutat accentul retoricii sale de la „denazificarea” și „demilitarizarea” țării vecine la confruntarea cu ceea ce Moscova susține că e o alianță NATO condusă de Statele Unite agresivă și expansionistă.
Invazia Rusiei a ucis mii de civili, a dezrădăcinat milioane de oameni și a transformat orașe în ruine. Atacurile asupra infrastructurii civile din Ucraina, inclusiv asupra instalațiilor civile, sunt posibile crime de război, potrivit Națiunilor Unite.
Moscova, care spune că desfășoară o operațiune „specială în Ucraina”, a negat că a atacat în mod deliberat civili sau că a comis crime de război.
Pentru a plăti pagubele, Uniunea Europeană ia în considerare și folosirea activelor rusești înghețate de sancțiuni, are a fost o altă discuție legală complexă pe masa discuțiilor de vineri.
UE crede că are la ora actuală cam 37 de miliarde de euro, dintr-un total de aproximativ 300 de miliarde de euro în active ale Băncii centrale rusești înghețate în străinătate, a declarat o oficialitate UE pentru Reuters, subliniind că aceste sume sunt doar estimări vagi.
Cu relatări France Presse și Reuters. Traducere și adaptare de Lucian Ștefănescu