Ciprian Demeter: Crâmpei de sărbătoare creștină în România
Ani de-a rândul, pentru mine, Adormirea Maicii Domnului a fost o sărbătoare a bucuriei și a familiei. Mama mea purta numele Maria și pentru întreaga noastră familie era momentul în care ne strângeam cu toții în jurul mesei, în zilele toride de august, pe de o parte pentru a celebra această frumoasă sărbătoare creștină și, pe de altă parte, pentru a sărbători ziua onomastică a mamei.
Anii au trecut și de cele mai multe ori această sărbătoare ne găsea împrăștiați prin diferite colțuri ale lumii. Au fost ani în care, din cauza activităților în care eram implicat, această zi trecea fără să-mi dau seama, marcând-o de cele mai multe ori cu un telefon dat mamei, la finalul zilei, însoțit de scuzele că am uitat cu desăvărșire că fusese ziua ei onomastică. Adormirea Maicii Domnului, unul dintre cele mai importante evenimente ale creștinătății, nu a fost acapartă de politica comercială și consumeristă, așa cum s-a întâmplat cu celelalte sărbători, Nașterea Domnului Isus Hristos și Învierea Sa. Nu au fost inventați iepurași, reni, săniuțe, Crăciuni și Crăciunițe care să ne trâmbițeze cu mult timp înainte că se apropie un prilej să fim mai buni, mai voioși, dar și să cheltuim mai mulți bani pentru a marca momentul și cred că acesta este un lucru foarte bun, însă a făcut și ca această sărbătoare să nu fie apreciată la adevărata sa valoare.
În Transilvania, Adormirea Maicii Domnului aduce cu sine și multe obiceiuri, precum acela ca femeile măritate să ducă la biserică fructe, struguri și prune, pentru fi sfințite și care se împart membrilor familiei sau acela ca fetele nemăritate să culeagă flori din grădină și să le așeze la icoane.
Anul acesta, această sărbătoare m-a găsit la Mănăstirea Maglavit, din comuna cu același nume, din județul Dolj, o mănăstire a cărei istorie a început în anul 1935, când ciobanul Petrache Lupu pretindea că l-a văzut pe Dumnezeu trei vineri la rând. Predicile lui Petrache Lupu au reușit să adune mii de oameni la Maglavit. Ciobanul acesta sustinea că Dumnezeu îl îndemna să-i ajute pe oameni să găsească adevărata credință, îndemnându-i să facă lucruri simple: să renunțe la ura pentru semeni, să se ajute frățește, să-și ducă traiul în cinste și bună rânduială. În anul 1935, s-au pus bazele acestui lăcaș de cult, însă regimul comunist a oprit lucrările, Petrache Lupu a fost închis, iar mănăstirea a devenit o ruină. Astăzi, este o mănăstire de maici și adăpostește o icoană a Maicii Domnului Podromița primită în dar de la Sfântul Munte Athos.
Am găsit și aici în Oltenia, la Maglavit aceeași forfotă a pregătirii pentru această sărbătoare, ce-i drept cu mai puține tradiții și cu mai puțin pitoresc decât în Transilvania, însă peste tot plutea sentimentul că această sărbătoare este așteptată așa cum se cuvine și așa cum fusesem obișnuit ani de-a rândul în familia mea, să cred în Dumnezeul care a creat oamenii, nu într-un Dumnezeu creat de oameni și de ideologii.
Adormirea Maicii Domnului şi ridicarea trupului său la Cer este ultima taină din lucrarea mântuirii oamenilor. După ce creștinii au sărbătorit Învierea lui Hristos, Înălţarea Sa la ceruri şi Pogorârea Duhului Sfânt, Adormirea Maicii Domnului este cea din urmă sărbătoare care aduce cu sine darul mântuirii omului prin Iisus Hristos.
Să avem o sărbătoare a bucuriei și a împlinirii dumnezeiști, cu dragoste și cu lumină în suflete!